Vibia în hospitality: lumina în hoteluri și restaurante
Un hotel istoric din Palermo, un restaurant farm-to-table din Medellín și un restaurant la stația unei telecabine din Alpi. Trei spații complet diferite, aceeași casă de iluminat: Vibia. Trei proiecte reale care arată ce cere un spațiu HoReCa de la lumina decorativă.
Lumina decorativă nu e doar decor în HoReCa
Într-un restaurant sau hotel, corpul de iluminat lucrează. Trebuie să creeze scenarii diferite în același spațiu — cald și intim la masă, mai general în zonele de circulație — să reziste la utilizare zilnică intensă și, mai ales, să se integreze în conceptul de interior semnat de arhitect, nu să concureze cu el. Aici lumina decorativă își arată adevărata valoare: nu ca obiect frumos în showroom, ci ca element care schimbă cum se simte un spațiu.
Vibia — casă spaniolă de iluminat decorativ și arhitectural — are un portofoliu de proiecte hospitality care ilustrează exact acest lucru. Am ales trei, documentate de Vibia, pentru că fiecare rezolvă o problemă diferită de spațiu cu o colecție diferită.
Palazzo Balsamo, Palermo: lumină textilă într-un palat restaurat
Pe Via Maqueda, în centrul orașului Palermo, Palazzo Balsamo Boutique Hotel este rezultatul unei restaurări semnate de arhitecta Floriana Parisi. Interiorul păstrează arcele, bolțile și mobilierul pe comandă ale clădirii istorice, într-o paletă caldă de tonuri brute, pastel și lemn de stejar. Lumina a fost gândită ca o experiență imersivă, care face trecerea de la stradă la atmosfera intimă a hotelului.
Vibia apare aici cu două colecții. În hol, pendulele Knit (design Meike Harde) sunt suspendate deasupra meselor laterale și a oglinzii mari: fiecare corp are un volum textil care filtrează lumina la 360°, proiectând o senzație caldă și continuă, în acord cu formele curbe care definesc proiectul. În sala de mic dejun, colecția Array (design Umut Yamac) este prezentată ca o serie de sculpturi suspendate deasupra meselor — inele fine cu fire tensionate care reflectă o lumină descendentă, blândă.
Silo, Medellín: Circus Solo pentru o bucătărie farm-to-table
Restaurantul Silo se află în cadrul Wake Biohotel din Medellín, Columbia, organizat în jurul conceptului farm-to-table — autenticitate, sustenabilitate și legătură cu pământul. Interiorul, semnat de studioul 5 Sólidos, folosește forme pure, materiale de calitate, o paletă pământie și fibre naturale lucrate de artizani locali.
Ca parte din acest dialog între spațiu și gastronomie, designerul Antoni Arola a ales colecția Circus Solo în varianta suspendată. Motivul este funcțional: colecția permite combinarea luminii punctuale, focalizate și difuze, astfel încât să accentueze detaliile organice ale interiorului — și chiar texturile preparatelor. Pe cele două niveluri ale restaurantului, aceleași corpuri creează grade diferite de intimitate fără să rupă compoziția de ansamblu, iar lumina filtrată prin fibrele naturale ale instalațiilor stabilește un ritm vizual calm.
CUBUS, Merano 2000: Plusminus la o stație de telecabină
La stația montană Merano 2000, restaurantul CUBUS a fost renovat de studioul biquadra, păstrând identitatea arhitecturală a clădirii telecabinei, concepută de arhitectul Roland Baldi: un nucleu solid din beton aparent, în contrast cu fațada amplă vitrată. Interiorul actualizat mizează pe un caracter dinamic și tânăr, cu lemn, fetru și lână combinate cu betonul și metalul, pentru o ambianță de căldură organică.
Aici, corpurile Plusminus (design Diez Office) au fost alese pentru un concept nou de lumină: „insule" luminoase intime, create prin dispunerea versatilă a curelelor suspendate. Această flexibilitate generează dinamismul vizual cerut de un restaurant cu o asemenea diversitate spațială — de la mesele lângă panorama alpină până la zonele mai adăpostite — reluând, în nuanțe tonale, roșul caracteristic al brandului Merano 2000, fără să îl copieze direct.
Ce se poate prelua într-un proiect din Moldova
Cele trei proiecte de mai sus nu sunt proiecte SmartLight — sunt proiecte documentate de Vibia, în Europa și America. Ce aducem noi în Moldova este accesul la aceeași casă de iluminat și la aceleași colecții: aducem Vibia pentru proiecte residential și HoReCa prin canale europene autorizate, cu documentație tehnică, mostre și asistență la specificație.
Lecția care se transferă nu este „ce lampă", ci metoda: alegerea colecției pornește de la cerința spațiului — scenarii de lumină, tip de utilizare, concept de interior — nu de la catalog. Knit și Array pentru un hotel unde contează atmosfera și formele curbe; Circus Solo pentru un restaurant care are nevoie de reglaj între punctual și difuz; Plusminus pentru un spațiu care cere „insule" de lumină flexibile. Aceeași logică se aplică unui boutique-hotel sau unui restaurant din Chișinău.
Foto: Vibia (vibia.com) — proiectele Palazzo Balsamo, Silo și CUBUS Merano 2000.
Întrebări frecvente
Ce corpuri Vibia sunt la hotelul Palazzo Balsamo din Palermo?
La Palazzo Balsamo Boutique Hotel din Palermo (restaurare semnată de arhitecta Floriana Parisi), Vibia apare cu două colecții: Knit, design Meike Harde — pendule cu volum textil care filtrează lumina la 360°, suspendate deasupra meselor laterale și a oglinzii din hol; și Array, design Umut Yamac — suspensii sub formă de inele, așezate ca sculpturi peste mesele din sala de mic dejun.
Ce lampă Vibia este la restaurantul Silo din Medellín?
Silo, restaurant din cadrul Wake Biohotel din Medellín (Columbia), cu interior semnat de studioul 5 Sólidos, folosește colecția Circus Solo în varianta suspendată, design Antoni Arola. Aleasă pentru că permite combinarea luminii punctuale, focalizate și difuze, ea accentuează detaliile organice ale conceptului farm-to-table pe cele două niveluri ale restaurantului.
Ce înseamnă că un corp de iluminat funcționează pentru HoReCa?
Într-un restaurant sau hotel, corpul decorativ trebuie să facă mai mult decât să arate bine: să creeze scenarii diferite de lumină (intim la masă, mai general în circulații), să reziste la utilizare intensă și să se integreze în conceptul de interior al autorului. În proiectele Vibia de mai sus, alegerea colecției pornește de fiecare dată de la cerința spațiului — nu invers.